marți, 3 februarie 2015

Împreună

Capitolul al II-lea



O privește, ușor surprins. Ea doar zâmbește trist, se desprinde din îmbrățișarea lui și pleacă în grabă, încercând să se ascundă prin mulțimea sufletelor căzute. Nu știe încotro se îndreaptă, dar știe că e prea mult pentru ea, că se sufocă cu propria dragoste. Sentimentele o copleșesc așa că preferă să fugă și să-și ascundă privirea rece. Inima îi bate cu putere; aproape că e gata să sară din piept în buzunarul altcuiva. Asta o sperie și o face să-și încetinească pașii. Umbra jucăușă e la un pas în urma ei. O urmărește, o dorește, dar ea e prea temătoare ca s-o zărească.
Lumina palidă a lunii nu o poate îndruma cum și-ar fi dorit ea, așa că se refugiază într-o altă încăpere. Se resemnează și deschide fereastra. Aerul rece al nopții o izbește direct în față. Începe să tremure, dar nu e în stare să se desprindă de acel geam. E fascinată de întuneric și de puținele stele care pătează cerul. El o privește cum stă pe balcon, pierdută în gânduri, cum șuvițele de păr ondulat îi acoperă sânii. Mai făcuse asta de atâtea ori, în fiecare noapte de vară, fără ca ea să-l vadă. Se apropie cu emoție și îi atinge mănușile albe de mătase. Ea tresare, dar nu se întoarce ca să-i întâlnească chipul, rămânând cufundată în visare. El nu-i vorbește, ci doar o ține în brațe și-i dă mănușile jos. Degetele i se dezmorțesc, inima începe să îi bată, prinde iar viață. Unghiile ei, impresia falsă de pasiune, sfâșie cortina timpului sobru; acel timp care i-a ținut despărțiți. Pielea, sub atingerea lui, îi e ca un tărâm necunoscut, bântuit de tinerețe veșnică, din care curg gânduri hoinare și vise deșarte. Suferința tăcută, stinsă a trupului ei dispare. Ultimul strop de frică i se scurge din corp și decide să spargă tăcerea.

- Ți-am spus că vreau să ajung la stele așa că m-ai aruncat spre cer, dar nu m-ai prins. M-ai lăsat să cad, spărgându-mă de asfalt în mii de bucățele. Te-ai aplecat și m-ai privit. M-ai mângâiat, dar atingerea ta era rece. Apoi ai început să mă aduni. O bucățică de aici, una de acolo, alta și alta și tot așa. Dar ai luat doar ce ți-a plăcut ție. De ce ai plecat doar cu bucăți din mine? De ce nu m-ai vrut așa cum sunt

2 comentarii: