vineri, 23 septembrie 2011

Joc de copii


Ce mă face să zâmbesc? Asta e o întrebare la care mulţi dintre noi ar găsi zeci de răspunsuri pline de imaginaţie, în afară de mine. Spun asta pentru că defapt un singur lucru mă face să zâmbesc cu adevărat acum.  Aş vrea să îi pronunţ numele la nesfârşit pentru că pur şi simplu îmi aduce un surâs plin de căldură pe buze. Aş vrea să mă ia în braţe tot timpul, pentru că numai îmbrăţişarea lui mă face să tresar. Îmbrăţişarea lui dulce, plină de viaţă, presărată cu fire de iubire şi afecţiune. 
Deşi nimeni nu apreciază legătura dintre noi, pentru mine înseamnă exagerat de mult. E prietenul meu. Îmi este interzis şi totuşi continui jocul, încălcând regulile. Atunci când vorbesc de el, zâmbetul meu înfloreşte. Faţa mi se luminează. Sunt exact ca un copil, fascinat de o jucărie nouă, doar că eu nu mă pot plictisi de ea. Pentru mine, niciodată nu se învecheşte. Atât de frumoasă, dar totuşi de neatins. Atât de..perfectă şi de fragedă, încât simt nevoia mereu să o protejez. Dacă cineva l-ar răni pe el, aş simţi aceeaşi durere. M-aş simţi vinovată ca nu l-am protejat. Sună prostesc, dar asta simt şi nu îmi pare rău, chiar dacă sentimentele mele trebuie ţinute în frâu. Poate într-o zi şi el va şti asta.

7 comentarii:

  1. Dragostea poate fi un sentiment atat de frumos nu numai atunci cand stii ca si cel de langa tine te iubeste ci atunci cand vezi ca el este fericit si ca vede viata intr-un mod pozitiv.Sper ca dragostea ta sa fie una realizabila si chiar daca nu va fi capul sus ai pierdut o iubire dar ai castigat un prieten.

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc,fetelor.
    Ana: Ai mare dreptate.

    RăspundețiȘtergere
  3. Cât de romantic! Mă bucur foarte mult pentru că ai un soare al tău care te va lumina tot timpul și-ți va aduce mângâierea de care ai nevoie :D

    RăspundețiȘtergere