miercuri, 18 mai 2011

The end of choice


Lumina palidă a lunii se revărsa peste câmpul împanzit cu flori. Era o altă seară de mai. Cu paşii mici te-ai apropiat de mine şi m-ai luat în braţe pe neaşteptate. La început, am tresărit, apoi m-am lăsat curpinsă în dulcea ta îmbrăţişare. Nu m-am întors să te privesc. Ştiam deja ce urma să văd. Un chip senin, care mi-ar fi zâmbit dulce şi mi-ar fi sărutat creştetul. Am stat acolo, cuibărită la pieptul tău. Eram prinsă într-o stare de visare, până când o picătură de ploaie mi-a atins pielea. Atunci m-am întors să te privesc. Adierea blândă a nopţii se juca cu părul tău şi mângâia cu dragoste al tău chip, iar stropii mari de ploaie scăldau alene obrajii mei plini de lacrimi. Acele lacrimi de fericire care au izbucnit la vederea frumuseţii orbitoare a ochilor tăi. Mă priveai cu atâta iubire, încât în adâncul sufletului meu, am ştiut că am făcut alegerea corectă.  Mi-ai cuprins faţa în palme şi mi-ai mângâiat cu delicateţe chipul, apoi mi-ai şoptit cu căldură : " Sunt aici. "

3 comentarii:

  1. "Sunt aici!" :X Frumos spus. Stii ca mereu va fi cineva acolo pentru tine >:d< Foarte frumos articoul >:d<

    RăspundețiȘtergere